Apa asta așa mare Câteodată nu are stare, Se înalță, se coboară Și cu valuri mă înconjoară!…
Apa asta așa mare Câteodată nu are stare, Se înalță, se coboară Și cu valuri mă înconjoară!…
În ce anotimp e cald Și în mare eu mă scald?…
Spune în care anotimp Ninge și afară-i frig, Se schimbă anul acum Și vine și Moș Crăciun….
Care-i anotimpul în care Ninge și e frig cam tare?…
Soarele iute a plecat,
Cerul, rău s-a tulburat,
Norii lunecă plângând,
Lacrimi varsă pe pământ.
Albastru și infinit,
Fără nori e liniștit,
Leagănul visării mele,
Noaptea este plin de stele!
Soarele o urmărește,
S-o prindă nu reușește.
Cum, oare, a ajuns
Mămăliga, așa sus?
Cu zăpezi și viscol mare
Uite-o, vine pe cărare!
Un om de zăpadă
O salută din ogradă.
Scoate sania și hai
Ieși afară! Încă stai?
Apa asta, așa mare,
Pare fără de hotare,
Are valuri și-i sărată
Și în ea delfini înoată,
Tu ai încercat vreodată?
Din cer, coboară dansând
Și s-așază pe pământ,
Alb, pufos și jucăuș
Se topește în palmă acuș!