Se dă copiilor o foaie albă de hârtie și un creion și li se propune să mâzgălească foaia. Li se cere apoi să identifice forme în acea mâzgălitură, ori să creeze o poveste pe firul acesteia. Acest exercițiu s-a dovedit a fi unul care calmează și activează totodată creativitatea.
Copiii audiază textul unor poezii și li se cere să găsească cuvântul care rimează cu ultimul cuvânt al versului anterior.
Exemplu: La bunica în grădină
A poposit o… (albină, mașină, găină…)
Exercițiul dezvoltă originalitatea, umorul, spontaneitatea.
Se propune copiilor să găsească cuvinte care rimează cu un cuvânt dat.
Exemplu: floare- soare, ghicitoare, culoare, răbdare, cuișoare, încântătoare, tare, zare, etc.
Exercițiul dezvoltă fluiditatea gândirii, îmbogățește vocabularul.
Se prezintă copiilor câte o imagine urmând ca ei să pună cât mai multe întrebări vizavi de reprezentările din imagini. De asemenea pentru fiecare imagine să alcătuiască cât mai multe propoziții exclamative.
Exemplu: O imagine cu un copac cu frunze galben-roșcate- Propoziții interogative: De ce s-au îngălbenit frunzele? În ce anotimp este copacul? De ce cad frunzele copacului? Câte frunze roșcate are copacul? etc.
Propoziții exclamative: Ce culori frumoase au frunzele copacului! Ce mult îmi place anotimpul toamna!
Se propune copiilor să își aleagă un partener căruia să îi facă cadouri originale, altele decât cele materiale.
Exemple: o îmbrățișare, bezele, o mângâiere, un cântecel, un dans…
Exercițiul dezvoltă spontaneitatea, originalitatea, empatia…
Prin acest exercițiu se cere copiilor să găsească comparații potrivite pentru obiectele propuse.
Exemple: Cum este luna? (rotundă ca o minge, galbenă ca o gutuie…)
Cum este zăpada? (albă ca ghiocelul, ca laptele, strălucitoare ca diamantul, ca perlele…)
Exercițiul dezvoltă originalitatea, flexibilitatea gândirii.
Se prezintă copiilor diferite imagini și li se cere să dea cât mai multe răspunsuri posibile la întrebările puse de interlocutor, vizavi de reprezentările din imagini.
Exemple: De ce este veselă fetița? (pentru că afară e cald, pentru că a ascultat o poveste, pentru că s-a împrietenit cu o pisică…)
De ce plânge băiețelul? (pentru că îl doare burtica, pentru că nu are cu cine să se joace…)
Exercițiul dezvoltă empatia, fluiditatea și flexibilitatea gândirii…
1.Ce aș face dacă aș fi?
Se propune copiilor să se substituie unor personaje din povești, poezii și să spună cum ar fi procedat ei, dacă ar fi fost în locul acelor personaje.
Exemplu: Eu, dacă aș fi vulpea din povestea ,,Ursul păcălit de vulpe,, nu aș arunca din căruța țăranului tot peștele, i-aș mai lăsa și lui…
Într-o altă variantă copiii își pot alege plante, animale, fenomene ale naturii etc.
Exemplu: Eu, dacă aș fi cățeluș, m-aș împrieteni cu o pisică.
Eu, dacă aș fi ghiocel, mi-aș înălța petalele către Soare.
Exercițiul dezvoltă empatia, originalitatea gândirii.
2.Întâlnire neașteptată
Se propune copiilor să își imagineze că, în drum spre grădiniță, se întâlnesc cu un personaj dintr-o povestire, poezie, apoi sunt îndemnați să spună ce întrebare i-ar pune acelui personaj? În acest fel ei sunt încurajați să formuleze propoziții interogative. Exercițiul stimulează curiozitatea și dezvoltă imaginația.
3.Lanțul cuvintelor
Un copil propune un cuvânt cu care următorul copil formează o propoziție care va fi dezvoltată de următorii colegi. Finalul va fi o frază sau o povestire scurtă la care a participat întreaga clasă de elevi.
Exercițiul dezvoltă fluiditatea, originalitatea gândirii.
Literele din jur
Copiii sunt sfătuiți să caute în clasă, cameră, oriunde în spațiul în care se află, obiecte care încep cu litera A, B, C , toate literele alfabetului. Exercițiul dezvoltă atenția, creativitatea.
Cufărul cu litere
Se propune copiilor să găsească cât mai multe obiecte care încep cu litera R, de exemplu și care să încapă într-un cufăr. O rachetă de exemplu nu încape într-un cufăr, cu excepția rachetei-jucărie. Se folosesc, pe rând, toate literele alfabetului.
Salata de litere
Copiii sunt lăsați să amestece literele, apoi, legați la ochi, vor extrage un număr precizat de litere cu care vor alcătui cuvinte. Pot fi și cuvinte noi, nemaiauzite. Exercițiul dezvoltă originalitatea gândirii, a limbajului.
Numele tău, un nume nou.
Se propune copiilor să înlocuiască prima, ultima, ori o literă din interiorul cuvântului care desemnează numele lor , formând astfel un nume nou. Exercițiul dezvoltă simțul umorului, originalitatea.
Prietenie neobișnuită
Se prezintă copiilor cazuri de prietenii neobișnuite și se cere copiilor să prezinte dialogul dintre cei doi prieteni neobișnuiți.
Exemplu: o pisică se împrietenește cu un șoricel. Despre ce credeți că vorbesc ei?
1.Ce titlu se potrivește?
Într-una din variante, copiii urmează să găsească cât mai multe titluri unei povestiri date, poezii, desen, tablou etc.
În altă variantă se pot modifica titlurile unor povestiri, poezii cunoscute.
Exercițiul dezvoltă flexibilitatea, nonconformismul, originalitatea gândirii.
2. Schimbă finalul povestirii!
Prin acest exercițiu, copiii sunt solicitați să schimbe finalul unor povestiri cunoscute. De exemplu, în povestea ,,Capra cu trei iezi,, vânătorul operează burtica lupului, scoate cei trei iezi de acolo și după ce coase burtica la loc îl pun pe cumătrul lup să promită că nu le va mai face rău etc.
3.Continuă povestea dincolo de finalul ei!
Prin acest exercițiu, copiii sunt încurajați să continue poveștile cunoscute, după imaginația și intențiile fiecăruia. Astfel în povestea ,,Ursul păcălit de vulpe,, ursul prinde vulpea și o obligă să stea și ea o noapte cu coada în apa rece, după care aceasta își cere iertare pentru răul provocat etc.
4.Introdu noi personaje în povestire!
Introducerea de noi personaje în povestirile cunoscute face ca, de exemplu în povestirea ,,Căsuța din oală,, să mai încapă și câteva insecte: albină, țânțar, buburuză etc.
Exercițiul dezvoltă fluiditatea, originalitatea, nonconformismul în gândire.
Se propune copiilor să găsească sinonimele unor cuvinte date și să formuleze propoziții cu acestea.
Exemple: Zăpadă, nea omăt.
Zăpada este pufoasă.
Neaua a acoperit tot satul.
Iarna fac tumbe prin omăt.
Pisică, mâță.
Pisica bea lăptic.
Mâța prinde șoricei.
Într-o variantă mai simplă se poate cere copiilor să înlocuiască cuvintele cu sinonimele lor.
Exemplu: Un câine fioros latră.
Un dulău fioros latră.
Exercițiul dezvoltă gândirea analogică, originalitatea…
2. Jocul omonimelor
Se propune copiilor să formuleze propoziții cu sensurile diferite ale unui cuvânt dat:
Exemplu: Broasca sare în lac.
Broasca de la ușă a rămas fără cheie.
Bunica stă pe bancă.
Tata a împrumutat bani de la bancă.
Exercițiul cultivă flexibilitatea, originalitatea gândirii.
3. Jocul antonimelor
Se cere copiilor să formuleze propoziții cu un cuvânt dat, apoi cu alt cuvânt opus, ca sens, acestuia.
Exemplu: Tata este înalt.
Bunicul este scund.
Ziua, soarele strălucește puternic.
Noaptea dorm liniștit.
Exercițiul dezvoltă flexibilitatea, gândirea divergentă…
Un copil formulează o propoziție care va fi continuată de colegi.
Exemplu: Mărul este rotund.
Mărul este rotund și dulce.
Mărul este rotund, dulce și are culoarea roșie.
Se ajunge astfel de la propoziții simple la propoziți dezvoltate și se cultivă creativitatea de grup.
2. Formularea unor propoziții în care toate cuvintele încep cu același sunet:
Exemplu: Soarele strălucește.
Mama mănâncă mere.
Mirela mănâncă mure.
Copiii cântă cântecele.
Exercițiul cultivă flexibilitatea în gândire, îmbogățește vocabularul…
3. Găsește cuvinte care încep cu aceeași silabă ca a cuvântului dat și formulează propoziții cu ele:
Exemple: mama ma-ma, mama mă iubește.
mașină, ma-și-nă, mașina are patru roți.
magazin, ma-ga-zin, la magazin sunt multe jucării.
Exercițiul dezvoltă spontaneitatea, fluiditatea în gândire, originalitatea…
4. Cuvinte fantastice
Se cere copiilor să spună două cuvinte care le vin imediat în minte cu care, apoi, să formuleze propoziții ori, chiar, scurte povestiri.
Exemplu: păpușă, minge.
Păpușa stă lângă o minge.
Păpușa se joacă cu mingea împreună cu Azorel.
Mingea păpușii are culoarea roșie cu buline verzi.
Exercițiul dezvoltă gândirea laterală și imaginația.
Din pufuleți, semințe, scobitori sau orice alte materiale din mediul înconjurător li se propune copiilor să realizeze diferite figurine, despre care pot spune și o scurtă poveste, conform imaginației fiecăruia.
Exercițiul dezvoltă imaginația, originalitatea, umorul…
În aluat preparat de copii sau gata preparat, copiii își presează palma în așa fel, încât amprenta palmară să fie cât mai clară și în relief.
Când este uscată, palma amprentată va fi pictată de către copii, realizându-și autoportretul, ori chipul unei persoane îndrăgite, sau orice altceva, după imaginația fiecăruia.
Exercițiul dezvoltă nonconformismul, umorul, etc.
Din aluat preparat de copii sau gata preparat, copii modelează ,,prăjituri năzdrăvane,, de diferite forme hazlii, în funcție de preferințele și imaginația fiecăruia. Prăjiturile se pun la uscat și ulterior vor fi pictate, dându-li-se înfățișarea dorită de copii.
Exercițiul cultivă umorul, imaginația, originalitatea gândirii.
Fiecare copil își alege un partener. Unul din ei va desena o parte dintr-o imagine, urmând ca celălalt să ghicească intenția colegului și să completeze astfel desenul.
Exercițiul dezvoltă empatia, flexibilitatea.
Exercițiul constă în obținerea de forme spontane prin:
-Suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri a unor pete de culoare fluidizate;
-Dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizate, schimbând poziția planșei, pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite;
-Prin stropirea forțată, cu pensula, pe foaia de hârtie care poate fi umedă.
-Prin estomparea cu hârtie mototolită a unei suprafețe acoperite cu un fond de culoare;
Exercițiul dezvoltă flexibilitatea, originalitatea gândirii, umorul.
Copiii primesc câte o planșă cu început dat, de exemplu o frunză, o palmă cu trei degete, un melc fără cochilie etc. ei urmând să constituie întregul, prin completarea cu partea lipsă.
Exercițiul dezvoltă umorul, originalitatea gândirii.
Se pornește de la suprapunerea unei foi de desen peste o pată de acuarele de diferite culori, de preferat. Se cere copiilor să privească cu atenție rezultatul obținut și să găsească asemănări cu obiecte din realitate.
Exercițiul dezvoltă nonconformismul, flexibilitatea, originalitatea gândirii.
Se pun la dispoziția copiilor creioane colorate și hârtie. După ce li se citește o poezie, copiii sunt invitați să deseneze, exprimând imaginile sugerate de poezie.
Se prezintă copiilor diferite forme plastice și li se cere să indice cât mai multe obiecte cu care se aseamănă.
Exemple: un cerc-poate fi un inel, soare, cireașă…
un triunghi- căciulă, acoperiș…
Se cere copiilor să realizeze cât mai multe și diferite desene pornind de la o figură geometrică: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi.
Exemplu: dintr-un cerc o floare, soarele, o minge etc
Se cere copiilor să găsească comparații potrivite pentru anumite obiecte.
Exemplu:
-Cum este păpădia? (galbenă ca soarele…)
-Cum este Luna? (rotundă ca mingea, galbenă ca gutuia…)
-Cum este laptele? (alb ca zăpada…)
Exercițiu dezvoltă expresivitatea limbajului, originalitatea în gândire.
–
Se stabilește o culoare și se cere copiilor să găsească cât mai multe obiecte, fructe, legume, ființe care au culoarea respectivă.
Exemple:
Culoarea albă-ursul polar, zăpada, zahărul…
Culoarea roșie- cireșele, merele, sângele…
Culoarea galbenă- perele, pepenele, floarea-soarelui…
Exercițiu ajută la consolidarea cunoștințelor despre culori, dezvoltă fluiditatea, flexibilitatea în gândire.
Copiii vor fi provocați să indice multiple și variate consecințe ale unor întâmplări neobișnuite.
Exemple:
-Ce s-ar întâmpla dacă Soarele nu ar mai exista?
-Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai ploua?
-Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista albine?
-Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista grădinițe pentru copii? etc.
Exercițiul dezvoltă fluiditatea și flexibilitatea în gândire.
Se propune copiilor să găsească posibilități de transformare a unor obiecte și să explice consecințele acestor transformări. Transformările presupun amplificări, omisiuni, diminuări, diviziuni, astfel că o coajă de nucă se poate transforma în broască țestoasă, un cartof mare și unul mic într-un purceluș, o cutie de chibrituri se poate transforma într-un pat ori o masă etc.
Exercițiu dezvoltă imaginația, creativitatea.
Cu ochii îndreptați către cer se cere copiilor să caute și să găsească asemănări ale norilor cu obiecte, ființe din realitate (cățel, înger, balaur etc.) Cu puțină răbdare și atenție copiii pot observa și transformările care se petrec cu norii, care din căței pot deveni balauri, din iepurași îngerași etc.
Exercițiu dezvoltă atenția, creativitatea.
Se cere copiilor să găsească cât mai multe utilități unor obiecte familiare lor.
Exemple;
-Ce poți face din mărgele? (dulceață, flori, mărgele…)
-Ce poți face cu o foaie de hârtie? (un avion, un șervețel, un prosopel…)
-Ce poți face cu o eșarfă? (o fundiță, o rochiță…)
-Ce poți face cu un măr? (îl poți mânca, poți face compot, gem, un arici…)
-Ce poți face cu o ață? ( valurile mării, figuri geometrice, poți coase, poți scoate un dinte…)
Exercițiul dezvoltă flexibilitatea, originalitatea, nonconformismul.
