Noaptea m-a poftit în casă,
Vreau să dorm, dar nu mă lasă
De sus, mingea luminoasă.
Ochii mei, fixați pe cer
Privesc luna, ce mister!
S-o contemplu nu-i de ajuns,
Mă frământ, caut răspuns:
Oare cum o fi ajuns
Dumneaei așa de sus?
Cât mă vezi de mititel
Vreau să ajung și eu la fel
Ca să -i ofer mamei mele
Ce crezi? Una dintre stele!!!
În grădină, un ghiocel
Sună sfios din clopoțel
Și anunță întreaga natură
Că-i ziua ta, măicuță bună!
Soarele aude și strălucește,
Tainic, acum îți zâmbește
Eu știu că azi va lumina
Doar pentru tine, mama mea!
Un copăcel înmugurește,
În șoaptă te sărbătorește,
Zicând, că în această primăvară
Va înflori la tine în inimioară,
Acolo, unde știu că eu
Am locușorul cald mereu!
Nu știu cum, dar mama știe
Când îmi este foame mie,
Știe și când îmi e frică,
Ori când am rău de burtică,
Știe când mi-e dor de ea
Și apare de undeva!
Pentru că e știutoare
Și mereu ocrotitoare,
Ea e înger păzitor
Pentru orice puișor!
