Sus, pe rug, stă cocoțată
Și vrea să fie admirată,
Nu, în salată, mâncată
Și nici în bulion transformată.
castravetele
Frunza aspră îl ocrotește,
Verde crud se tot lungește
Și-n salată se odihnește!
Toamna îl pun la murat,
Iarna e bun de mâncat.
hreanul
De sub răzătoare ninge,
Dacă-l pui pe limbă, frige,
Cu miros înțepător
Desfundă nasul ușor.
morcovul
În pământ s-a tot lungit,
Abia în toamnă s-a oprit.
Portocaliu și cuminte
Șade în ciorba fierbinte.
cartofii
În pământ se înmulțește,
Puneți unul, scoateți zece.
Îi mâncați apoi prăjiți,
Piure, orișicum doriți.
usturoiul
câțiva căței se adună
Și formează o căpățână.
Îi cureți, îi faci mujdei
Ți îi mănânci cu tot ce vrei.
morcovul
În pământ s-a priponit,
Portocaliu, s-a lungit
Și în ciorbă s-a oprit.
dovleacul
Rotund ori oval portocaliu,
Dumnealui, chiar e hazliu!
Unii îi spun plăcintar,
Alții îl fac felinar.
ceapa
Are foi, dar nu e carte,
Peste tot dânsa împarte,
Când o tai, lacrimi deșarte.
fasolea
N-are aripioare,
N-are nici picioare,
Pe arac își urcă
Păstaia năucă.
