Trei smochine dulci și bune
Vor în august să se adune
Cu două piersici bine coapte,
Să le adune cine poate!
Trei smochine dulci și bune
Vor în august să se adune
Cu două piersici bine coapte,
Să le adune cine poate!
Zece colaci în cuptor
Se coc încetișor,
Însă eu nu am răbdare
Și iau doi! Câți rămân, oare?
Pe cuibar sunt nouă ouă,
Din ele eu iau doar două,
Restul vi le las, da, vouă!
Pe o margine de lac,
Opt flori de mac,
În apă se apleacă
Și două se îneacă.
Șapte pepeni stau la soare,
Doi plesnesc de indignare:
-Ne e cald și vrem răcoare!
Câți rămân întregi, știi, oare?
Șase flori de soc
Au avut un șoc:
Vântul rău le-a scuturat
Și două a spulberat!
Cinci ziare stau în gard,
Două cad în foc și ard!
Câte-ți rămân de citit,
Încă nu ai socotit?
Patru mere am adunat
Și, după ce m-am jucat,
Două din ele am mâncat.
Spune, câte am păstrat?
Trei ciuperci otrăvitoare,
Strigă, pline de indignare:
-Două, uite, am fost strivite
De niște sandale grăbite!
Zece spițe la o roată
Se învârt ziulica toată,
Una își ia bun rămas,
Sare și face un popas.