Dumnealui gura îi tace Și doar în apă îi place, La masă ni se servește, Fă bine și-l pescuiește!…
Dumnealui gura îi tace Și doar în apă îi place, La masă ni se servește, Fă bine și-l pescuiește!…
Cine-i animalul care Are dealuri pe spinare Și te poartă prin deșert Când în jur totu-i inert?…
Printre morcovi și verdeață,
Ia te uită, o mogâldeață,
Ronțăie un merișor
Și dispare repejor.
Din pădure, când coboară,
Nimeni nu mai stă pe afară,
El tot zice mor, mor, mor,
Noi strigăm după ajutor.
Șireata asta roșcată
E hoață calificată,
Fură, fără remușcare,
Găinile din dotare.
Dânsa este bun expert
La drumuri lungi prin deșert.
Mă așez între cocoașe
Și călătoresc în pace.
Cu trompa își face duș,
E mare, da-i jucăuș!
Tace întruna, nu vorbește
Și în lac se unduiește.
Ei îi plac bananele,
Zborul cu lianele,
Sare, țipă, se agită,
De copii e îndrăgită.
Chiar dacă-i așa gigant,
Are mersul elegant,
Două urechi-evantai
Și o trompă, îl știai?