De ce, dragilor părinți,

Vreți mereu să fim cuminți?

De ce nu înțelegeți, oare,

Că noi suntem căutare,

Suntem vii, suntem mișcare,

Nu, doar, păpuși vorbitoare!

În noi, viața este joc,

În voi, luptă, nenoroc,

Noi suntem acum și aici,

Voi, pierduți în lucruri mici!

Rătăciți printre cuvinte,

Idei false, jurăminte,

Și uitați să fiți copii

Liberi, inocenți și vii!

Priviți dincolo de minte,

De prejudecăți, cuvinte,

Și, în inimi cuibăriți,

Fiți copii, fiți fericiți!